Press "Enter" to skip to content

INTERVIU. Rodica Colta, etnolog Centrul Cultural Județean Arad

Albumul Portul popular din județul Arad, ediția a II-a, autor dr. Elena Rodica Colta, realizat în cadrul proiectului Centrului Cultural Județean Arad „Lada cu zestre”, a ieșit din tipar în urmă cu câteva zile.

Tocmai a ieșit de la tipar albumul „Portul popular din județul Arad”, ediția a II -a, realizat cu sprijinul Centrului Cultural Județean Arad. De ce era nevoie de un astfel de album?

 Județul Arad a fost multă vreme lipsit de o carte, în care să fie prezentat portul popular ca element simbolic pentru identitatea noastră locală, arădeană. Devenise o practică includerea unor sate ale județului fie la Crișana, fie la Banat, vestimentația tradițională prezentată fiind și ea atribuită acestor teritorii etnografice. Aceasta a fost situația până în 2014, când Centrul Cultural Județean Arad a hotărât tipărească un album, care să cuprindă costumele populare din toate zonele și subzonele etnografice ale județului, și mi-a încredințat mie sarcina redactării. Realizarea albumului a presupus nu numai o documentare serioasă ci și gestionarea unei mari cantități de fotografii cu costumele populare din zonă. În final, a ieșit o carte pe cât de valoroasă, pe atât de frumoasă. Cum era de așteptat, fiind foarte solicitată, în șase ani s-a epuizat. De aici nevoia reeditării ei din acest an.

Ediția a II – a a apărut în cadrul proiectului „Lada cu zestre”, derulat de Centrul Cultural Județean Arad pe parcursul anului 2020. Este vorba despre o ediție completată cu imagini ale portului popular din unele localități, care în prima ediție au lipsit.

Spuneți-ne câteva cuvinte despre conținutul albumului.

 Prin partea sa de ilustrație, albumul „Portul popular din județul Arad” este o carte de reprezentare, ce poate fi oferită oricui dorește să ne cunoască tradițiile. Din acest punct de vedere, vechile costume populare, purtate și azi în unele sate, reprezintă o amprentă, un element important, vizibil, al identității noastre arădene, care ne dă unicitate și ne diferențiază de ceilalți.

În același timp, cartea este un instrument util pentru cei care doresc să se documenteze, să învețe, să știe ce materiale s-au folosit în acestă zonă, ce ornamente se coseau sau se brodau pe haine, ce simbolizau culorile folosite la ornamentare, care erau piesele ce compuneau îmbrăcămintea țăranilor noștri, pe vârste, pe zone și subzone, în funcție de anotimpuri, etc. Toate informațiile acestea „de specialitate” se găsesc în partea teoretică a cărții. Ele sunt cu atât mai prețioase cu cât datinile țesutului, croitului, cusutului, sub presiunea modernității, încep să țină de trecut, încep să fie uitate, la fel cum nici centrele de sumănari, centrele de cojocari, atelierele de confecționat cizme nu mai funcționează. Aceste pierderi, suferite în ultimii 70 de ani, a făcut necesară repunerea în circulație a unor informații legate de modul de confecționare al hainelor țărănești.

Cât privește partea de ilustrație sau albumul propriu-zis, aici există două calupuri de imagini: fotografii – document, care ne arată cum s-au îmbrăcat oamenii din zonă în urmă cu 100 de ani și fotografii recente, color, făcute în perioada 2014 – 2020 în satele din județ. Simpla răsfoire a paginilor color ne oferă o imagine a diferențelor dintre subzone și localități. Mai dorim să adăugăm doar că județul Arad fiind un județ multietnic, în ambele ediții am inclus și portul minorităților naționale care trăiesc aici.

Unde poate fi găsit albumul, pentru cei care doresc să intre în posesia lui?

Pentru cei interesați, albumul se găsește la Centrul Cultural Județean Arad (str. Gheorghe Barițiu, nr.16) și poate fi obținut pe baza unei solicitări scrise.

Interviu realizat de Corina Huțan

Be First to Comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *