Expunerea la fluor poate fi realizată prin mai multe metode, fiecare având un rol important în protejarea sănătății dentare.
Ce este fluorul?
Fluorul este un element chimic cu proprietăți esențiale în prevenirea cariilor dentare, având rol în întărirea smalțului dentar și reducerea riscului de apariție a leziunilor carioase. Acesta se găsește în natură sub formă de fluoruri, care sunt săruri ce conțin ionul de fluor (F⁻). Debutul cariei dentare este cauzat de activitatea bacteriilor cariogene care descompun zaharurile din alimente și produc acizi, ce duc la demineralizarea smalțului. Fluorul intervine prin inhibarea acestui proces de demineralizare și prin accelerarea remineralizării, în cadrul căreia ionii de fluor se încorporează în structura smalțului dentar, conferindu-i o rezistență sporită în fața atacurilor acide.
Expunerea la fluor poate fi realizată prin mai multe metode, fiecare având un rol important în protejarea sănătății dentare. Îngrijirea orală personală, efectuată la domiciliu, include produse precum paste de dinți, ape de gură și, în unele cazuri, tablete cu fluor, care sunt eliberate doar pe bază de prescripție medicală. În cabinetul stomatologic, îngrijirea profesională se concretizează prin aplicarea de lacuri sau geluri, care ajută la prevenirea apariției cariilor. Pe plan comunitar, fluorul poate fi introdus prin fluorizarea apei, a sării sau a laptelui, măsuri ce au ca scop protejarea sănătății dentare a întregii populații. Aceste metode variate asigură o protecție eficientă și sustenabilă a dinților pe termen lung.
Fluorizarea apei
Fluorizarea apei a fost inițial introdusă ca măsură de sănătate publică în diverse țări, având ca scop prevenirea cariilor dentare. Studiile timpurii au arătat că zonele cu concentrații ridicate de fluor în apa potabilă aveau o incidență mai scăzută a cariilor, însă și un risc crescut de fluoroza dentară. În România, fluorizarea apei a fost implementată în anumite regiuni, dar această practică nu mai este folosită actualmente. De asemenea, există surse naturale de apă fluorizată care au demonstrat efecte benefice în reducerea cariilor dentare. În plus, fluorizarea laptelui a fost o altă metodă investigată și utilizată în diverse țări pentru prevenirea cariilor. Aceasta este recomandată în special în regiunile cu apă de băut cu un conținut scăzut de fluor și în contexte unde prevalența cariei dentare este mare.
Cercetările din ultimele decenii au dus la limitarea recomandărilor pentru administrarea suplimentelor de fluor (sub formă de tablete sau picături), acestea fiind destinate exclusiv copiilor cu vârste cuprinse între 6 luni și 16 ani, care prezintă o activitate carioasă crescută și care trăiesc în zone unde apa de băut are un nivel scăzut de fluor.
Eficiența administrării fluorului pe cale sistemică este considerată de relevanță științifică moderată, cu un grad înalt de certitudine privind beneficiile moderate și o certitudine mai scăzută referitoare la efectele moderate spre semnificative. Aceste beneficii sunt limitate doar la dinții permanenți, fără dovezi concludente privind influența asupra dinților temporari. Prin urmare, recomandările curente ale EAPD accentuează faptul că, pentru o prevenire eficientă a cariilor, optimizarea tehnicii de periaj și utilizarea pastelor cu un conținut mai ridicat de fluor reprezintă soluția principală, chiar și pentru persoanele cu risc crescut, în timp ce administrarea suplimentelor de fluor și consumul de lapte sau sare fluorizată sunt considerate măsuri secundare.
Fluorul din pasta de dinți
Cea mai accesibilă și frecvent utilizată formă de fluorizare locală este periajul dentar cu pastă ce conține fluor. De-a lungul timpului, însă, au fost modificate recomandările referitoare la vârsta de la care se poate începe utilizarea pastelor cu fluor și cantitatea de fluor recomandată pentru produsele destinate uzului zilnic. În acest sens, Academia Europeană de Stomatologie Pediatrică (EAPD) recomandă utilizarea pastelor cu fluor (1000 ppm) începând cu erupția primului dinte, iar ulterior, cantitatea de fluor și pasta de dinți trebuie ajustate în funcție de vârsta copilului și de nivelul de carioactivitate
În conformitate cu recomandările EAPD (2019), utilizarea pastelor de dinți cu fluor în cazul copiilor este esențială pentru prevenirea cariilor dentare. Aceste recomandări sunt detaliate în funcție de vârsta copilului, cantitatea de pastă de dinți utilizată și concentrația de fluor, pentru a asigura o igienă orală optimă și pentru a preveni riscurile asociate cu ingestia excesivă de fluor.
Pentru copiii cu vârsta de până la 2 ani, recomandările sunt de a utiliza o pastă de dinți cu concentrație de fluor de 1000 ppmF, aplicându-se o cantitate echivalentă cu un bob de orez. Periajul trebuie efectuat de 2 ori pe zi, sub supravegherea părinților, pentru a minimiza riscurile de ingestie. La această vârstă, părinții trebuie să fie foarte atenți la cantitatea de pastă folosită pentru a preveni ingestia accidentală a unui exces de fluor.
Pentru copiii cu vârsta între 2 și 6 ani, cantitatea de pastă recomandată este echivalentă cu un bob de mazăre, iar concentrația de fluor este tot de 1000 ppmF. Periajul trebuie realizat de 2 ori pe zi, la fel ca și în cazul vârstei mai mici, pentru a asigura eficiența în prevenirea cariilor dentare. În această perioadă, este esențial ca părinții să se asigure că cei mici nu înghit pasta de dinți.
Pentru copiii cu vârsta peste 6 ani, pasta de dinți utilizată ar trebui să conțină 1450 ppmF, iar cantitatea de pastă poate acoperi întreaga lungime a periei de dinți. De asemenea, periajul trebuie să aibă loc de 2 ori pe zi. La această vârstă, copiii au capacitatea de a spăla dinții mai eficient și de a nu înghiți pasta, ceea ce face posibilă utilizarea unor paste cu concentrație mai mare de fluor.
Tratamentele de fluorizare la copii
Terapia topică cu fluor se referă la utilizarea unor sisteme care conțin concentrații mari de fluor, aplicate direct pe suprafața dinților pentru a preveni formarea cariilor. Aceasta include produse precum ape de gură, paste de dinți, geluri și soluții care conțin fluor și sunt utilizate prin diverse metode. Aplicarea locală a fluorului pe smalțul dentar are rolul de a spori rezistența acestuia la dezvoltarea cariilor.
Studiile au demonstrat eficiența tratamentelor profesionale cu geluri, soluții și lacuri fluorizante atât pentru dinții temporari, cât și pentru cei permanenți. Există două tehnici principale pentru administrarea tratamentelor profesionale cu fluor. Prima presupune izolarea dinților și aplicarea soluției sau lacului cu ajutorul unei pensule sau perii. A doua tehnică, mai frecvent utilizată, implică aplicarea gelurilor fluorizante cu ajutorul unei gutiere de unică folosință.
Tratamentele profesionale cu fluor aplicat local sunt esențiale pentru prevenirea cariilor dentare și sunt recomandate în mod special de Asociația Americană de Stomatologie Pediatrică (AAPD). Cele mai frecvent utilizate produse pentru aceste tratamente sunt lacurile de fluor cu 5% fluor (22.600 ppm fluor) și fluorul fosfat de acid (1,23% fluor). Studiile arată că aplicarea lacului de fluor de două ori pe an este eficientă în prevenirea cariilor atît la dinții temporari, cât și la cei permanenți, având un impact semnificativ în rândul copiilor cu risc ridicat, mai ales în cazul celor sub vârsta de 5 ani.
Conform recomandărilor AAPD, pentru copiii sub 6 ani, doar lacul de fluor cu 5% este considerat sigur, datorită riscului scăzut de înghițire. În plus, gelurile de fluor aplicate la intervale de 3 luni până la un an au demonstrat, de asemenea, eficiență în reducerea cariilor dentare, în special la dinții permanenți. Aceste geluri și produse de spumă de fluor sunt adesea promovate ca soluții rapide, de sub 4 minute, însă nu există dovezi solide care să susțină eficiența tratamentelor de durată scurtă.
Clătirile orale cu soluții fluorurate, de regulă cu concentrație de 0,05% NaF (225 ppm F) pentru utilizare zilnică sau 0,2% NaF (900 ppm F) săptămânal, sunt, de asemenea, o metodă eficientă de prevenire a cariilor pentru dinții permanenți. Acestea nu sunt recomandate copiilor sub 6 ani, datorită riscurilor de înghițire. Clătirea se face cu 10 ml de soluție timp de 1 minut, iar după aplicare se recomandă evitarea consumului de alimente sau băuturi pentru 20-30 de minute.
Beneficiile fluorului
Unul dintre principalele beneficii ale fluorului este capacitatea sa de a stimula remineralizarea smalțului dentar. Atunci când dinții sunt expuși la acizi, fluorul ajută la restaurarea mineralelor pierdute din smalț, prevenind astfel formarea de carii. Acesta acționează direct asupra structurilor dentare prin intervenția locală, în special în cadrul periajului zilnic cu pastă de dinți fluorurată, asigurându-se că dinții sunt protejați în mod constant de efectele dăunătoare ale alimentației și bacteriilor.
În plus, fluorul contribuie la reducerea riscului de apariție a cariilor în timpul tratamentelor ortodontice, protejând dinții mai ales în perioadele în care igiena orală poate fi mai dificil de menținut.
Fluorul aplicat local, atunci când este utilizat corect, fie prin igiena orală zilnică cu produse care conțin fluor, fie prin tratamente profesionale efectuate în cabinetul stomatologic, reprezintă un instrument eficient în prevenirea cariilor dentare la orice vârstă și nu prezintă riscuri pentru sănătatea generală.
Riscurile asociate fluorului
Riscurile pot apărea doar în cazuri rare și izolate, în urma unei supradozări. Impactul supradozării fluorului variază în funcție de cantitatea ingerată, precum și de momentul și durata expunerii. Cele mai frecvente efecte estetice, cum ar fi afectarea incisivilor superiori, sunt asociate cu un exces de fluor în primii patru ani de viață. În mod particular, riscul de apariție a fluorozei dentare este legat de ingestia accidentală de pastă de dinți cu fluor, în cantități crescute. Acest tip de risc poate fi prevenit printr-o monitorizare atentă din partea părinților asupra utilizării produselor de igienă orală de către copii, dar și prin respectarea recomandărilor medicului stomatolog pediatru privind concentrațiile de fluor în pastele de dinți și cantitatea adecvată de pastă, în funcție de vârsta copilului. Este esențial de menționat că, în contextul european actual, dovezile științifice nu susțin ipoteza unui efect neurotoxic al fluorului, în condițiile expunerii curente pe acest continent.
Fluorul în prevenția cariei dentare
Măsurile preventive sunt esențiale pentru prevenirea cariei dentare, atât în cazul dinților sănătoși, cât și al celor cu carii incipiente. Acestea includ metode de remineralizare a smalțului dentar prin proceduri specifice. Controlul plăcii dentare, prin periaj regulat și utilizarea aței dentare, este vital pentru prevenirea acumulării bacteriene. De asemenea, alimentația joacă un rol important, consumul frecvent de zaharuri favorizând apariția cariilor.
Un alt factor cheie în prevenirea cariilor este utilizarea fluorului, care întărește smalțul și sprijină procesul de remineralizare. Utilizarea pastelor de dinți sau gelurilor fluorurate contribuie semnificativ la protecția dentară. În plus, sigilarea șanțurilor și fosetelor coronare este o metodă eficientă de prevenire, protejând zonele vulnerabile ale dintelui de acumularea plăcii bacteriene și de apariția cariilor.
Colaborarea între medicul stomatolog pediatru, părinți și copii este fundamentul unei îngrijiri dentare eficiente și durabile. Medicul stomatolog pediatru are rolul de a ghida părinții în ceea ce privește utilizarea adecvată a produselor de igienă orală, în funcție de vârsta și riscul de carii al copilului. De asemenea, medicul este responsabil pentru informarea părinților despre concentrațiile corecte de fluor în paste de dinți și despre necesitatea monitorizării atente a cantității de pastă utilizată, pentru a preveni riscurile legate de ingestia excesivă de fluor.
În acest context, educația parentală devine crucială, deoarece părinții sunt cei care controlează accesul copiilor la produsele de igienă dentară și asigură implementarea recomandărilor medicului. O relație deschisă și continuă între medic, părinte și copil poate duce la obținerea unor obiceiuri de igienă orală corecte, la reducerea riscului de carii dentare și, implicit, la îmbunătățirea sănătății generale a copilului. Educația adecvată privind importanța fluorului contribuie la dezvoltarea unor obiceiuri de îngrijire a dinților care vor avea un impact pozitiv pe termen lung, atât asupra sănătății orale, cât și asupra bunăstării generale a copilului.
Fluorul este unul dintre cele mai eficiente instrumente de prevenție în lupta împotriva cariilor dentare la copii, dar utilizarea sa corectă este cheia pentru a evita riscurile. Colaborarea dintre medicul stomatolog și părinte, precum și monitorizarea atentă a igienei orale la vârste fragede promovează sănătatea dentară pe termen lung. – Dr. Anamaria Budeanu-Mariș, medic stomatolog pediatru
Bibliografie:
- American Academy of Pediatric Dentistry. Fluoride therapy. The Reference Manual of Pediatric Dentistry. Chicago, Ill.: American Academy of Pediatric Dentistry; 2023:352-8.
- Touger-Decker R, Radler DR, Depaola DP. Nutrition and dental medicine. In: Ross AC, Caballero B, Cousins RJ, Tucker KL, Ziegler TR, eds. Modern Nutrition in Health and Disease. 11th ed. Baltimore, MD: Lippincott Williams & Wilkins; 2014:1016-40
- Guth, S., Hüser, S., Roth, A., Degen, G., Diel, P., Edlund, K., Eisenbrand, G., Engel, K. H., Epe, B., Grune, T., Heinz, V., Henle, T., Humpf, H. U., Jäger, H., Joost, H. G., Kulling, S. E., Lampen, A., Mally, A., Marchan, R., Marko, D., Hengstler, J. G., ”Toxicity of fluoride: critical evaluation of evidence for human developmental neurotoxicity in epidemiological studies, animal experiments and in vitro analyses”, Archives of toxicology, 2020; 94(5), 1375– 1415
- Toumba, K. J., Twetman, S., Splieth, C., Parnell, C., van Loveren, C., & Lygidakis, N. Α., ”Guidelines on the use of fluoride for caries prevention in children: an updated EAPD policy document”, European archives of paediatric dentistry: official journal of the European Academy of Paediatric Dentistry, 2019; 20(6), 507–516
- Marinho, V. C., Chong, L. Y., Worthington, H. V., Walsh, T., ”Fluoride mouth rinses for preventing dental caries in children and adolescents”, Cochrane Database Syst Rev., 2016
- Twetman, S., Keller, M. K., ”Fluoride rinses, gels and foams: an update of controlled clinical trials”, Caries Res., 2016; 50(Suppl 1):38–44
Be First to Comment